vineri, 27 ianuarie 2012

Din ciclul: Ce bine ca nu sunt jurnalist! (1)

Mai jos, veti gasi un articol care mi-a fost recomandat de un prieten care nu are nici o legatura cu sahul. Deocamdata.  Linkul catre articolul original il gasiti aici.  Asemeni prietenului meu, deocamdata nu pot sa spun decat: No comment. Va rog sa cititi si domniile voastre acest articol. Este foarte interesant.

" Şah MAT şahului românesc?! Primul sport în România după ’89, e pe cale de dispariţie, "


http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7964/9182191/1/sah-mat1.jpg?width=610

Elisabeta Polihroniade contrazice cifrele. Doar cele ale viitorului! " Copiii revin la şah, s-au săturat de calculator!! ", susţine aceasta. Să fie oare aşa, în era facebook-ului şi a twitter-ului?

 Romanii ne-au lăsat moştenire, "mens sana in corpore sano". Ce-am făcut cu ea la aproape 2000 de ani distanţă? De sport ne-am lăsat, orele obligatorii în şcoli sunt tot mai puţine. Dar cu mintea ce facem? Cum o mai antrenăm?

Institutul Naţional de Statistică, citat de Prosport în varianta tipărită din 10 ianuarie 2012, pune pe masă nişte cifre alarmante şi, poate pentru unii dezarmante. Din 1993 până-n 2010, tot mai puţini cetăţeni români fac sport în regim organizat, tot mai puţini sportivi apar în analele celor legitimaţi. Excepţie de la regulă face fotbalul şi baschetul.....

În schimb, cifrele legitimărilor din cadrul Federaţiei Române de Şah trag un puternic semnal de alarmă! Dacă în 1993 România avea în jur de 48.000 de sportivi cu acte, la şapte ani distanţă apare o "gaură" de aproape 40.000 de sportivi! Incredibil, nu? Era digitală, atracţiile tot mai diverse par să fi răpit tinerii din faţa table de şah. Dacă în anii post-Revoluţiei, şahul era numărul unu la sporturi în România, după cele două jocuri, fotbalul şi handbalul, astăzi "sportul minţii" îşi face greu loc pe o nesperată poziţie...4! De ce? Să vedem ce spun cei ce ştiu exact cu "ce se mănâncă"...

Cum explică declinul o voce autorizată: Polihroniade

O evaluare are pregătită chiar de unul din oamenii cu cea mai puternică vizibilitate în ultimii ani în domeniu.Unde s-au pierdut aproape 40.000 de jucători legitimaţi la cluburi sau asociaţii? Iată părerea Elisabetei Polihroniade. "Da, şahul era al III-lea sport în România după '90, la fel ca şi înainte de Revoluţie", începe Polihroniade, membru de onoare al FRŞ. "Libertatea descoperită în '89 a dat cep unui val de plecări sau mai exact unei reorientări. A căutat alte sporturi în care simţea că are un talent şi, care, poate erau mai rentabile. Adică, puteau aduce mai mult profit, imediat sau în timp. O altă explicaţie e şi calculatorul. Copilul a găsit mijloace noi, moderne, nemaiavute până atunci de a-şi petrece timpul liber", e de părere marea maestră, care întrevede însă "luminiţa de la capătul tunelului". "Eu am însă speranţe că numărul sportivilor legitimaţi la şah va creşte. Pe ce mă bazez? Păi, uite un exemplu. Eu am un club unde vin tot mai mulţi copii. E semn că au testat noile gadgeturi şi vor mai mult, aşa că revin la realitate. Eu cred că şi-au dat seama că şahul e un domeniu care poate să le schimbe orizontul", susţine Polihroniade. Dar oare ce cred cei din baza sistemului? Antrenorii coordonatori şi jucătorii....Oare ei mai cred în revinimentul lui?

Antrenorii simt altceva...?

Ioan Todisiciuc, preşedinte la CS Voinţa Satu Mare crede că şahul nu e ajutat. În primul rând financiar! "Şahul se intreţine numai din sponsorizări, nu este sprijinit, statul nu e interesat, nu mai sunt bani pentru şah, nici o societate sportivă nu poate să-şi desfăşoare normal activităţile di din cauza asta a scăzut numărul de şahişti. Nivelul competitiv şi interesul public s-au dus la vale. " Tot preşedintele clubului SC Voinţa Satu Mare susţine că această problemă are şi consecinţe, firesc. ,, Acum se organizează câte un turneu, două, faţă de înainte când era lunar sau bisăptămânal. La olimpiada de anul trecut România nu a avut reprezentanţi, e pentru prima dată în ultimii 60 de ani când România nu a avut echipă olimpică, decât patru fete", crede Todisiciuc.

O notă optimistă vine dinspre Cluj. Prin vocea antrenorului-preşedinte al Clubului de Şah al Col. Naţ. "Emil Racoviţă", Alin Marcu.,, În Cluj, la nivel de copii numărul de sportivi creşte!", spune acesta, după care nota de optimism îşi pierde din forţă. ,, Şahul nu are un viitor foarte strălucit atâta timp cât autorităţile nu ne ajută. Fără sală, fără sponsori, ne vom zbate ca şi până acum.În ziua de azi sunt tot mai mulţi tineri dezinteresaţi de sport în general, probabil pentru că acum sunt alte atracţii gen : facebook etc.. Se simte de la an la an o degradare a calităţii elevilor care vin la şah".

Ce susţin jucătorii de şah?

Dar ce cred jucătorii? Eroii principali ai poveştii? Iată opinia unuia dintre cei mai talentaţi, Petre Nad Titus. ,, Ca şi pregătire şahul nu e un sport scump, spre deosebire de tenis, unde trebuie să-ţi plăteşti un antrenor, o sală, un echipament, dar la şah competiţiile sunt scumpe. În momentul în care are loc o competiţie, un turneu la şah normal, care durează cel puţin o săptămână, apar anumite costuri. Trebuie să-ţi plăteşti drumul, cazarea, mancarea, tot…. ", explică franc Nad. Deci totul e legat de bani. Dar cum stăm la nivelul echipelor de club?

Ca la fotbal, am importat străini şi în şah:

Dacă infuzia de jucători străini s-a făcut remarcată cu precădere în fotbal, baschet sau handbal, nici la şah situaţia nu e diferită, dar la altă scară. Astfel, potrivit siteului federaţiei naţionale, în ianuarie 2012 figurau 123 de străini legitimaţi la cluburile din România din 2002 până astăzi. Cei din spaţiul ex-sovietic sunt în număr mare deşi am "cumpărat" şi de la vecinii unguri, ucrainieni ba chiar şi de la francezi.

Concluzie? Sau speranţe…
Lumea virtuală a furat foamea tinerilor de a-şi prelucra visele şi planurile din faţa tablei către tablete. Fără investiţii şahul nu-şi pierde viitorul în România dar îşi risipeşte pas cu pas şansa spre performanţă. Dacă nu cumva, puştii îşi vor strămuta pasiunea pentru strategie, luptă şi mai ales dorinţa de a învinge spre piesele de şah. Fie ele şi virtuale, mai ales că numărul utilizatorilor de şah-online e încă nedefinit în .RO.


TOPUL ŞAHIŞTILOR ROMÂNI ÎN LUME
*potrivit FIS (federaţia internaţională) remis FRŞah la data de 1 ianuarie 2012

BĂIEŢI
Mircea Emilian Parligras  2650 ELO 31 ani
Constantin Lupulescu      2648 ELO 27 ani
Dieter Nisipeanu             2647 ELO 35 ani

FETE
Corina Peptan     2425 ELO 33 ani
Cristina Foişor     2395 ELO 44 ani
Irina Bulmaga      2360 ELO 18 ani

*La băieţi niciunul nu e clasificat in top 100 ai lumii, în timp ce la fete Corina Peptan e pe locul 50 la finele anului trecut, Cristina Foişor e pe 70, în timp ce Irina Bulmaga e pe 101. Irina e pe locul 9 mondial la junioare!!


TOP 10 NUMĂR DE SPORTIVI LEGITIMAŢI (1993)
Federaţie       Sportivi   Secţii
  1. Fotbal         72.871    2.266
  2. Handbal      61.000        427
  3. Şah              48.193    1.528
  4. Modelism  19.146        285
  5. Karate        10.000        270
  6. Baschet        9.825       142
  7. Judo             8.880       150
  8. Atletism       6.235      155
  9. Rugby           4.485      105
10. Lupte            4.477      174

TOP 10 NUMĂR DE SPORTIVI LEGITIMAŢI (2010)
Federaţie       Sportivi   Secţii
  1. Fotbal         109.463    2.798
  2. Tenis             18.103      243
  3. Baschet        13.219      216
  4. Şah                 7.905       197
  5. Handbal         7.620       270
  6. Dans sp.        6.572       158
  7. Atletism        5.764       242
  8. Lupte             4.379       141
  9. Rugby            4.370         87
10. Karate           4.346       116


Sursa: prosport.ro


Un comentariu:

  1. Dincolo de latura financiara din ce in ce mai precara, nu cred ca sahul la nivel organizat in Romania sau in alte tari va disparea (cu totul)... motivul? Tocmai jocurile din lumea virtuala (internet)... sahul face parte din acestea ... Copiii vor trebui ajutati in continuare sa deprinda regulile de baza ale sahului (in familie sau la vreun club), iar o parte din ei vor fi atrasi de acest "microb". Mai in pericol de disparitie cred ca sunt sporturile care necesita efortul fizic, din pacate.

    RăspundețiȘtergere