marți, 6 decembrie 2011

De la London Chess Classic la clasici: cum am inceput sa iubesc jocul de sah


Zilele acestea urmaresc cu sufletul la gura London Chess Classic. Comentatorii (GM Daniel King, GM Chris Ward, GM Stuart Conquest, IM Lawrence Trent, IM Stuart Gordon) sunt inspirati si relaxati, se fac glume dar si observatii pertinente. Zilnic unul dintre jucatori este invitat special, organizatorii au invitat in mod special un numar impar de jucatori, in felul acesta fiecare dintre ei participa pe rand la comentarii (azi apare Aronian, nu-l ratati!, transmisiunea incepe la ora 18.00, ora Romaniei).

Partidele se joaca pana la ultimele resurse, nu am vazut remize scurte, nici macar acel gen de partide cand pozitia este egala de pe la primele mutari si jucatorii nu fac decat sa efectueze numarul minim necesar impus de organizatorii care utilizeaza 'regula Sofia'.
 
Una dintre partidele rundei a 2-a mi-a trezit amintiri, si pofta de a scrie acest articol. Este vorba despre partida Short-Kramnik din runda a 2-a.   

Initial partida a parut a fi una de uzura. Avand un scor dezastruos in intalnirile cu Kramnik, Short a ales o deschidere in care a renuntat sa lupte pentru avantaj, dar a schimbat multe piese, ajungandu-se la o pozitie in care pentru un jucator de talia lui Short nu era greu sa fac remiza.


Brusc, Short a avut iluzia ca poate sa incerce sa joace la castig, dar dupa cum se intampla in astfel de situatii, i-a scapat o mutare de-a adversarului sau, dupa care pozitia sa s-a inrautatit rapid. Short ar fi trebuit sa ramana la planul de acasa si sa continue sa joace simplu si sec pentru o remiza foarte probabila. Si cu siguranta ar fi trebuit sa fie mai circumspect. "Daca Kramnik iti permite o astfel de mutare (N.T. este vorba de 13. Be7), atunci probabil ca mutarea nu este foarte buna pentru tine."- Anand. 


 Nigel Short (2698) - Vladimir Kramnik (2800), London Chess Classic 2011, pozitia dupa 19...d5!

Priviti nebunul Albului din b3! Acest nebun a ramas blocat definitiv pe flancul damei, iar Kramnik a jucat restul partidei practic cu o figura in plus. Dupa partida Short a declarat ca a fost pe cale sa cedeze in aceasta pozitie.
Imediat dupa 19...d5! in memoria mea s-a aprins un beculet: Winter-Capablanca! Explicatii mai jos.


Nigel Short (2698) - Vladimir Kramnik (2800), London Chess Classic 2011, pozitia finala dupa 43...Be3 0-1.

Nebunul de campuri albe a ramas 'arestat', el nu poate sa iasa nici macar daca Albul incearca sa sacrifice un pion, jucand c3-c4 apoi c2-c3, deoarece Negrul poate in orice moment sa isi plaseze nebunul sau de campuri albe pe diagonala b1-h7. Negrul poate sa castige in mai multe moduri...
______________________________________________________________________________


Imi amintesc putine lucruri cu claritate din primii mei ani in sah. Despre unele lucruri nu-mi amintesc mai deloc. Se pare ca am debutat la 5 ani, am gasit recent o diploma pentru cel mai tanar participant datata 1981. Sora mea isi aminteste ca nu JUCASEM de fapt, ma aflam la un turneu care avea loc in incinta Arhitecturii unde juca ea, si s-a intamplat sa primesc acea diploma. Am jucat primul meu concurs in 1983, in gangul de pe Lipscani unde era ITB-ul.
Imi amintesc insa destul de bine prima mea carte de sah, pe care am studiat-o din scoarta in scoarta inainte de a ma legitima la CSS1 Bucuresti, ajutat de tatal meu, care invatase sah in...Cismigiu. Nu imi amintesc ce carte era anume...am ajuns sa-i rup primele pagini si nu am mai aflat niciodata. Era o carte de buzunar, cu pagini mici galbui, o carte veche, cel mai probabil o traducere dupa un manual de sah aparut prin anii '50. In ultima parte a cartii am gasit cateva partide, in toate protagonistul principal era Capablanca.
Partida de mai jos nu am sa o uit niciodata:

 Capablanca- daca studiezi partidele marelui campion, nu le uiti niciodata!

Winter,William - Capablanca,José [C49]
Hastings Victory Tournament, 1919
[José Capablanca]
Foarte des intr-o partida un maestru joaca pentru a izola, ca sa zicem asa, una dintre figurile adversarului, de scena conflictului. Adesea un nebun sau un cal este complet scos din joc. In asemenea cazuri putem spune ca din acel moment partida este castigata, deoarece din motive practice una dintre parti a ramas cu o figura in plus. O foarte buna ilustrare a celor spuse mai sus este furnizata de urmatoarea partida. 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Nc3 Nf6 4.Bb5 Bb4 5.0–0 0–0 6.Bxc6 Varianta lui Nimzovici, pe care am jucat-o cu succes in multe partide da Albului un joc foarte solid. Ideea lui Nimzovici este ca Albul va reusi in careva mutari sa joace f4, deschizand o coloana pentru turnurile sale, ceea ce in combinatie cu plasarea unui cal la f5 ar fi suficient pentru victorie. El crede ca daca Negrul incearca sa impiedice plasarea calului la f5 va trebui sa-si slabeasca pozitia intr-un fel sau altul. Daca toate acestea sunt corecte ramane sa fie demonstrat, dar in opinia mea aceasta mutare este buna. Pe de alta parte, nu este nici o indoiala asupra faptului ca Negrul poate sa-si dezvolte piesele cu usurinta. Dar trebuie luat in considerare faptul ca in aceasta varianta Albul nu incearca sa stanjeneasca dezvoltarea Negrului, ci pur si simplu doreste sa construiasca o pozitie pe care o considera impenetrabila, pozitie de la care poate porni atacul. 6...dxc6 [Alternativa 6...bxc6 da Albului o pozitie mai buna, fara indoiala. (De vazut partida Capablanca-Kupchik, Havana International Masters Tournamen, 1913, sau Alehin-Vidmar, Carlsbad Tournament ,1911.] 7.d3 Bd6 8.Bg5 Aceasta mutare nu este deloc in concordanta cu natura variantei. [Planul strategic general pentru Alb este sa joace 8.h3 urmat de impingerea pionului g la g4 si aducerea calului la f5 prin e2 si g3 sau d1 si e3. Apoi daca este posibil, calul este legat de celalalt cal plasat la h4, g3, sau e3 in functie de necesitatile pozitiei. Regele Albului ramane uneori la g1, alteori este plasat la g2, dar de cele mai multe ori la h1. In final, in majoritatea cazurilor vine f4, si apoi adevaratul atac incepe. Uneori este vorba de un asalt direct la rege (de vazut Nimzovici-Levitzky, All Russian Masters Tournament, 1914, St. Petersburg ), iar alteori pur si simplu prin concretizarea unui avantaj pozitional in final, dupa ce aproape toate figurile au fost schimbate (de vazut Capablanca-Janowski, New York Masters Tournament, 1913).] 8...h6 9.Bh4 c5 Previne d4, si il provoaca pe Alb sa joace Nd5, ceea ce se va dovedi fatal pentru acesta. Planul Negrului este sa joace ...g5 imediat ce circumstantele o permit pentru a-si elibera regina si calul de legatura nebunului. 10.Nd5 Albul intra in capcana. Doar lipsa de experienta poate fi motivul pentru aceasta mutare. Albul ar fi trebui sa ia in considerare faptul ca un jucator cu experienta si forta mea nu ar permite niciodata o asemenea mutare, daca ar fi buna. 10...g5

Dupa aceasta mutare pozitia Albului este pierduta. [Albul nu poate sa joace 10...g5 11.Nxg5 deoarece dupa 11...Nxd5 Negrul castiga o figura. Asa ca el trebuie sa joace Bg3, ori inainte ori dupa Nxf6+, cu rezultate dezastruoase in orice caz, dupa cum se va vedea.] 11.Nxf6+ Qxf6 12.Bg3 Bg4 13.h3 Bxf3 14.Qxf3 Qxf3 15.gxf3 f6

O simpla examinare ne arata ca Albul are practic un nebun in minus. El poate sa isi elibereze nebunul doar sacrificand un pion, sau poate ca nici chiar atunci. In cel mai bun caz el va pierde si timp in afara de pion. Negrul acuma isi muta atentia asupra flancului damei, si avand practic un nebun in plus rezultatul nu poate fi pus sub semnul intrebarii. Dam si restul partidei pentru ca oricine sa poata vedea cat de simplu este sa castigi o asemenea pozitie. 16.Kg2 a5 17.a4 Kf7 18.Rh1 Ke6 19.h4 Rfb8 Nu este nici o necesitate sa se acorde atentie asupra a ceea ce se intampla pe flancul regelui, deoarece Albul nu obtine nimic schimband pionii si deschizand coloana h. 20.hxg5 hxg5 21.b3 c6 22.Ra2 b5 23.Rha1 c4 24.axb5 [Daca Albul ia pionul oferit cu 24.bxc4 Negrul il recastiga imediat dupa 24...bxc4 , 25.dxc4 by 25...Rb4 .] 24...cxb3 25.cxb3 Rxb5 26.Ra4 Rxb3 27.d4 Rb5 28.Rc4 Rb4 29.Rxc6 Rxd4

Albul Cedeaza 0–1

CLICK AICI PENTRU A VEDEA PARTIDA 

Desi eram intr-o etapa a dezvoltarii sahiste cand inca mai aveam probleme cu evitarea intrarii in capcane tactice precum 'furculita' (atacul dublu), aceasta partida mi-a produs o impresie puternica. A fost primul meu contact cu partea estetica a sahului, prin intermediul unei partide superbe insotita de explicatii usor de inteles.
Majoritatea copiilor sunt initial atrasi de jocul de sah, la fel cum sunt atrasi de multe alte jocuri. Adevarata iubire pentru sah vine insa ceva mai tarziu, dar cumva majoritatea copiilor aleg de obicei altceva. Initial totul depinde de parinti. Si de antrenori, carti si alte lucruri. Dar asta este o alta discutie. Pentru mine a fost suficienta partida Winter-Capablanca, momentul cand am inceput sa iubesc sahul cu adevarat.




   Tot 'studiind' cartea aceea, prima mea carte de sah, am jerpelit-o (deh, copil), si  pana la urma parintii mi-au aruncat-o la gunoi...
  Am cautat mereu acea carte, tare sunt curios daca chiar era atat de buna precum mi s-a parut atunci, sau era vorba doar de entuziasmul meu. Multa vreme am crezut ca era o traducere dupa "Manualul de Sah" al lui Capablanca. Dar cand am facut rost de o traducere a acestei carti, am constata ca nu era aceasta carte: la finalul carti sunt mai mult de o duzina de partide de-ale lui Capa, dar nu apare Winter-Capablanca!
 Recent, acum cativa ani, am regasit Winter-Capablanca, partida fiind comentata de catre marele jucator in apreciata sa lucrare "Chess Fundamentals". Oare asta sa fie, a existat tradusa in Romania "Chess Fundamentals". Stie cineva?

 P.S. Nu intamplator a ajuns Kramik in acea pozitie atat de asemanatoare cu cea a lui Capablanca, desigur. Iata un fragment dintr-un interviu-mamut acordat de Kramnik in 1995: "Capablanca a avut un simt conştient pentru  jocul armonios. Când am fost copil mi-a placut foarte mult cartea sa “Capablanca Teaches Chess”, deoarece, el a explicat  anumite principii într-un mod foarte simplu şi precis, care au fost uşor de înţeles." 

   Am tot batut moneda pe importanta studiului marilor jucatori clasici. Tot acest articol este inca un argument.

Un comentariu: