miercuri, 25 mai 2011

Pastila de Teorie: Apararea Franceza- Introducere (1)


Nota Traducatorului: In viata oricarui om vine o vreme cand simte nevoia sa invete si alte lucruri decat acelea pe care a apucat sa le invete pe vremea cand tocea bancile scolii. La fel si Adrian Stanca, s-a trezit intr-o buna zi ca ar dori sa afle mai multe despre o deschidere misterioasa pentru el, si anume Apararea Franceza. Bineanteles, a avut si el in lunga sa 'cariera' unele tangente cu aceasta deschidere. Candva prin anul 1987, un AS avand 11 ani a jucat-o de doua ori la o finala open de juniori. (Si pe atunci, opiniile erau impartite in privinta modalitatii de organizare a competitiilor de copii si juniori. In 1985 s-au disputat semifinale la Buzias si finale la Baile Herculane in 1986; in 1987 si 1988 finalele au fost open, la Baile Herculane respectiv Eforie Nord; in 1989 au fost din nou semifinale la Eforie Nord, iar AS nu isi mai aminteste unde s-au jucat finalele- nu s-a calificat; in 1990, din nou finale open la Eforie Nord; in 1991, din nou semifinale samd). In prima, AS a castigat cu noroc o partida care a inceput cu 1.e4 e6 2.d4 d5 3.e5 c5 4.c3 c4? 4.b3 b5 5.b4? (Dupa 5.a4! Albul sta mult mai bine, acum situatia s-a cam inversat...) 5...a5 samd. In a 2-a si ultima partida in care AS a jucat Apararea Franceza, a primit sacrificiul tipic pe h7 si a luat mat in cca 10 mutari. A fost un moment important in cariera lui Adrian Stanca, care s-a apucat sa studieze cartea lui Vaisman "O idee strabate deschiderile" si in acelasi timp s-a jurat ca n-o sa mai joace niciodata Apararea Franceza la Negru!Din punct de vedere al Albului, AS a rezolvat o vreme problema jucand la modul cel mai sec posibil Varianta Schimbului 1.e4 e6 2.d4 d5 3.exd5 exd5. Mai multe nu prea stia, dar nici nu prea avea nevoie sa stie: aproape intotdeauna apuca sa-si incheie dezvoltarea fara probleme, si ca bonus nu mergea niciodata vreun sacrificu de nebun pe h2. Au mai trecut ani, AS a mai prins chestii ici-colo...La un moment dat, cineva i-a imprumutat un caiet. In el erau copiate de mana, fara nici un comentariu, o multime de partide de-ale lui Fischer, incepand cu primii ani ai carierei. Dupa ce si-a copiat constiincios partidele, AS s-a apucat sa le puna pe tabla, in ordinea in care erau copiate, care coincidea cu ordinea cronologica. AS nu a apucat niciodata sa puna pe tabla toate partidele din caiet. Dar intamplarea face ca Fischer, pe la 15 ani, sa fi jucat mult Indiana Veche a Regelui la Alb, sau A08, sau KIA. AS a pus de multe ori pe tabla acele partide jucate de catre un Fischer adolescent, si le-a luat ca model pentru propriul repertoriu de deschideri. Astfel, el a adoptat aceasta varianta 'batraneasca' contra Francezei, care incepe modest cu 1.e4 e6 2.d3 d5 3.Cd2 c5 3.Cgf3 Cf6 4.g3 samd   pe care o mai joaca si in ziua de azi. Ulterior, AS a mai luat contactul cu unele pozitii si structuri de pioni ce survin din Apararea Franceza, studiind carti precum "Sistemul Meu" , dar nu s-a aventurat niciodata in hatisurile acestei variante. Au mai existat si alte incercari, minore, gen 1.e4 e6 2. f4?! sau, si mai bizar, 1.e4 e6 2.De2!? e5!? 3.Dh5?! - atacul Patzerului care de fapt apare mai firesc in ordinea de mutari 1.e4 e5 2.Dh5?!. Dar, dupa cum spuneam, in viata oricarui om vine o vreme cand simte nevoia sa invete si alte lucruri decat acelea pe care a apucat sa le invete pe vremea cand tocea bancile scolii. Nu intamplator urmeaza sa apara o serie de articole despre Apararea Franceza. Cel care traduce articolele doreste sa afle si el lucruri noi, alaturi de cititori!

Ai Negrul...Stai in spatele pieselor si adversarul isi muta pionul la e4. Ce sa joci? Ai cateva optiuni, dar in urmatoarea serie de pastile de teorie care va dura 7 episoade, vom discuta despre Apararea Franceza, la care se ajunge dupa mutarile 1.e4 e6 2.d4 d5.



Structura stabilizata, fixa, a pionilor centrali este una dintre caracteristicile Apararii Franceze. Dar de ce Apararea Franceza?
In primul rand, este solida. Cu 1...e6 si 2...d5 Negrul construieste un zid defensiv solid, perfect pentru frustrarea eventualelor intentii ofensive ale adversarului. De multe ori vedem in aceasta Deschidere cum  Albul se arunca in atac precum taurii, cu capul inainte, fara sa aiba succes deoarece se loveste de un solid edificiu defensiv.
http://www.knowledgerush.com/wiki_image/d/d4/French_defence_pawn_formation.png
Dar Apararea Franceza nu este o deschidere defensiva, si este mai degraba o greseala sa o abordam defensiv. Lantul central de pioni, odata securizat, da Negrului libertatea sa contraatace pe flancuri, si este important pentru Negrul ca sa profite de aceasta oportunitate.
In al doilea rand, daca tot petreceti mult timp studiind o deschidere, este bine sa va asigurati ca puteti sa va puneti cunostintele in practica. Spre exemplu, te apuci si iti pierzi mule ore studiind hatisul de variante complicate din Najdorf. Dar apoi, de cate ori apuci sa o joci, si sa intri pe variantele principale pe care le stii bine? Apuci sa o joci de 2-3 ori, dupa care partidele jucate iti apar in bazele de date, si toata lumea o sa stie ca joci bine Najdorf. Incepand din acel moment, majoritatea adversarilor vor evita prin diverse modalitati deschiderea pe care ti-ai petrecut multe ore invatand-o. Vor juca diverse Anti-Siciliene, sau vor incerca sa evite ce stii tu prin inversarea unor ordini de mutari, sau vor devia devreme in variante mai putin cunoscute- de catre tine. Dar dupa 1.e4 e6 Albul nu mai are ce sa faca- Negrul nu poate fi oprit sa mute 2...d5 la urmatoarea. Si intri in Apararea Franceza. O deschidere solida dar dinamica. V-am convins? (Nota Traducatorului: Cam abstract, inca nu am aflat nimic nou. Nu m-a convins cu nimic, oricum am eu variantele mele cu 1...g6 pe care ma bazez. Asta este, am inceput sa traduc chestia asta, o sa continui)

VA URMA

SURSA: The Guardian -Ronan Bennett and Daniel King on chess

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu