duminică, 26 decembrie 2010

Puterea gandirii comparative

Partida Kramnik-Carlsen de la London Chess Classic editia a 2-a a oferit spectacolul asteptat celor care a urmarit evenimentul live, ori pe scena ori pe Internet. Dupa ce si-a depasit adversarul in faza jocului de mijloc, Kramnik parea sa se indrepte linistit catre o victorie lejera, dar apoi ceva improbabil s-a intamplat: Kramnik a simplificat pozitia pentru a intra intr-un final care s-a dovedit incredibil de dificil de castigat, si partida s-a incheiat pana la urma remiza. Totusi, Kramnik ar fi putut evita toate acestea daca ar fi folosit metoda gandirii comparative.




Traducere dupa un articol de Ilias Kourkounakis (Maestru International), aparut pe siteul ChessVibes

Gandirea comparativa este un proces de luare a unei decizii, prin care o alegere poate fi facuta fara o analiza exhaustiva a pozitiei. Metoda se poate dovedi de mare ajutor in cazurile in care calculul complet al variantelor este imposibil, ori datorita limitarilor umane ale unui jucator ori datorita timpului scurt pe care jucatorul il are la dispozitie. Totusi, trebuie subliniat faptul ca gandirea comparativa nu poate fi folosita ca si substitut al calculului de variante.
Cel mai folositor aspect al gandirii comparative este ca ea poate fi folosita chiar si cand nu suntem complet siguri de rezultat;  cu siguranta prin folosirea aceste metode ne maximizam sansele. Toate acestea pot fi ilustrate aproape perfect de urmatoarea pozitie critica din partida Kramnik-Carlsen:

Aici Carlsen a jucat destul de inteligent 61…Rc5, fara sa se gandeasca prea mult. Este evident ca el este pierdut la joc corect, si ca singura sa speranta sta in finalul Rege+Nebun+Pioni contra Rege+Pioni, final care a aparut de fapt in partida. Cand a luat decizia, Carlsen nu avea nevoie sa stie rezultatul acestui final, ci doar faptul ca sansele sale practice de remiza erau mai mari daca situatia ramanea neschimbata. Constient sau subconstient, el a folosit gandirea comparativa pentru a alege 61…Rc5 in loc de alte mutari neutre, spre exemplu 61…Ra5.
In schimb, Kramnik s-a hotarat sa simplifice cu 62.Rxd6+. Asta ar fi putut fi o mutare buna sau nu din punct de vedere al sahului, dar din punct de vedere al gandirii comparative, totusi, a fost o greseala clara.
Schimbul pieselor nu simplifica neaparat chestiunile, simplifica doar data disponibila pentru analiza. In practica, simplificarea datelor poate de fapt sa complice analiza deoarece este nevoie de o abordare mai specifica si de efectuarea de calcule mai amanuntite, dupa cum este cazul aici. Exact din acest motiv gandirea comparativa este metoda cea mai potrivita intr-o asemenea situatie.


Este foarte clar, judecand dupa rezultat ca Kramnik nu a calculat finalul pana la capat. Este posibil ca un jucator de un asemenea calibru sa poata sa faca aceasta, dar el nu avea nevoie. De fapt, el nici nu ar trebui sa incerce asta. In finalul Rege+Nebun+Pioni contra Rege+Pioni el nu poate sa castige decat intr-un front foarte restrans, deoarece pionii dublati de pe g si obligatia nebunului de a pazi campul a2 limiteaza posibilitatile Albului de a controla campurile cruciale negre ale regelui advers. Argumentul principal al gandirii comparative este urmatorul:
Chiar daca finalul Rege+Nebun+Pioni contra Rege+Pioni este castigat, este clar ca echilibrul prezent de forte castiga mai usor pentru Alb (spre exemplu, prin eliminarea mai intai a pionului a advers). Pe de alta parte, in timp ce echilibrul de forte prezent asigura cu siguranta castigul pentru Alb, nu este 100% sigur ca este acelasi lucru si in finalul Rege+Nebun+Pioni contra Rege+Pioni. Astfel incat, daca nu ar schimba piesele Albul si-ar maximiza sansele, si viceversa.
Kramnik si-ar fi dat seama cu usurinta de aceste lucruri daca s-ar fi oprit si ar fi luat in considerare timp de cateva minute dificultatile finalului rezultat. Faptul ca a luat aceasta decizie destul de rapid indica faptul ca el nu a avut nici un dubiu deoarece el nu si-a pus aceste intrebari, nu pentru ca si-a raspuns gresit la ele.
Cred ca el ar fi trebuit sa suspecteze ceva, macar datorita faptului ca, Carlsen a permis lichidarea tensiunii, schimbarea pieselor. Inca o data, marele maestru norvegian nu avea nevoie sa stie rezultatul finalului Rege+Nebun+Pioni contra Rege+Pioni. Din punct de vedere al gandirii comparative si din punctul de vedere al lui Carlsen, chiar daca acest finaal era de asemenea pierdut, nu era mai pierdut decat pozitia din prima diagrama. Astfel incat el a putut sa ia o decizie destul de rapid si fara sa calculeze totul.
In concluzie, departe de mine gandul de a-l critica sever pe Kramnik  pentru 62.Rxd6+, in special deoarece pozitia ramane castugata teoretic, daca el ar fi gasit mutarea castigatoare 69.g5!.
Inteleg pe deplin greseala lui Kramnik dupa multe ore de joc, si atunci cand nevoia emotionala de a elimina tensiunea prin clarificarea situatiei de pe tabla. Totusi, sper ca am fost clar in intentia mea de a sublinia faptul ca a fost mai mult o eroare psihologica decat una analitica. Mai mult, a fost o eroare care ar fi putut fi evitata ptin folosirea gandirii comparative la momentul potrivit.
In final, nu pot sa nu repet avertismentul mentionat mai devreme. Gandirea comparativa ar trebui sa fie folosita doar in pozitii in care calculul precis al variantelor pana la capat este practic imposibil, sau cel putin dificil datorita consumului de timp de gandire pe care il necesita. Daca jucatorul poate sa calculeze totul pana la capat, atunci asta ar trebui sa faca in primul rand.

AICI PUTETI VEDEA FINALUL!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu